buna șade pe băncuță, bunul doarme în iatac
ei acum au chef de joacă, au fugit toți în grădină
prin săbii de iarbă-naltă, pe drumul către stupină
pom cu pom și strat cu strat între ei au împărțit
o prințesă și doi prinți - trei copii frumoși, cuminți
printre tufe, printre vrejuri, luându-se în piept cu vântul,
au pornit război în glumă, să câștige tot pământul
lângă ciupercuțe albe, lângă o fântână rece,
au găsit doi melci maro, urcând gardul ca să plece;
lor le dau viză de tranzit, iar broscuța o îmbarcă
într-o arcă provizorie dintr-o minge mică spartă
cuibul de sub streașină, cu pui mici de rândunici
îl ia Marius, și-atunci George va rămâne c-un arici
dar Ioana vrea broscuța, cum a fost ca niciodată
un prinț preschimbat în broască, salvat de-o fată frumoasă
la cartierul general, semnând încetare foc,
își împart împărăția cu dalii și busuioc
stratul înflorit de ceapă, leușteanul și tarhonul
părul, mărul, buturuga, dovleceii și trifoiul
în final, mândri de toate, se îndreaptă spre portiță
cu scaieții prinși în ciucuri de tricouri și rochiță
chiar și George-i decorat cu trei-patru epoleți -
frunze lipicioase mari, de fasole, castraveți
bine c-ați venit acuma, vă spălați, mergem la masă,
mâine ne-apucăm de treabă, în grădină, lângă casă.
