Ghiozdanul

Îți mai pune mama-n traistă
Praf din drum și fir de iască,
Și amnar și cremene,
Două scoici ce-s gemene.

Pîinea frămîntată mult,
Și ulcica de băut.
Un cărbune și hîrtie
Și o rîndunică vie.

Uniforma și ghiozdanul,
Pînă cînd va trece anul.
Cartea ca un fagure,
Și trei bobi de strugure.

Astă toamnă cu lumină
Traista ți-e de soare plină.
Să-ți ajungă pînă-n vară,
Măsurat, a ta povară.

Dinozaurul albastru

Ieri a fost, azi nu mai este,
Într-o casă ca-n poveste,
Fetiţa cu ochi căprui
Şi cu visele hai-hui.

La etaj, în odăiță,
Totu-i ca la grădiniță:
Perne roz, păpuşi cu funde,
Floricele pe oriunde.

Era frig şi zloată-afară,
Ea privea ca într-o doară,
Aşteptând pe Moş Crăciun,
Mâncând pâine cu magiun.

Şi atunci, dorind fierbinte,
Spuse două-trei cuvinte:
„Moş Crăciun, e-adevărat,
De păpuşi m-am săturat.

Vreau un dinozaur mare,
Auriu pe aripioare,
În albastru îmbrăcat,
Pielea de un alb curat.

Eu de roz sunt plictisită,
Camera mea e ticsită,
Iar când văd cerul curat,
Nu vreau nori, că e păcat.”

Dumnezeu cu-a sa putere
A-mplinit a fetei vrere:
Albă nea de sărbătoare,
Cerul bleu și galben soare.

Mâța cuminte

Pisi n-are nicio vină,
Fiindcă nici n-avea habar
Că în cursă-au pus slănină
Pentru şoareci în hambar.

Şi s-a prins un şorecuţ,
Mama l-a dat la pisică,
Şi era aşa drăguţ
Tremura întreg de frică.

Dar pisica cea zvârlugă,
După ce l-a mirosit,
A lăsat pe chiţ să fugă
Ca un vânător cinstit.

Culori de primăvară

Prin fereastra mea plină de culoare,
Lumea este astăzi ca un flutur mare.
Cerul tot e bleu, ca ochii păpușii
Care stă acuma în spatele ușii.

Două vrăbiuțe iarăși povestesc.
De cafea cu lapte, penele-și zburlesc.
Caramel sau bej, mie mi-e totuna,
Ciripesc de parcă s-ar certa într-una.

A-nflorit liliacul lângă poarta noastră
Forile-s lila și-am adus și-n glastră.
Nici verde, nici bleu, cred că e trucoaz
Perna mea micuță ce stă sub obraz.

Ce culoare-ți place ?, mama mă întreabă.
Eu îi spun că toate și mă-mbrac în grabă
Cu rochița verde ca iarba-n april.
Am greșit, iertare. Rochia e vernil.

În sat la noi

Mai din jos de Făgăraș,
Printre dealuri răsfirat,
Dar departe de oraș
Satul nostru-i așezat.

Dacă urci pe dealul mare,
Pe cărarea dintre vii,
Poți zări în depărtare
Curți și case și copii.

De acolo tot se vede:
Merele de vară-s coapte.
Și în luncă crește verde
Grâușorul nou de lapte.

La pășune o cireadă,
Bivoli, vaci și cățeluș,
Iar la buna în ogradă
Este-n grajd un vițeluș.

Azi mă duc trifoi să-i duc,
Poate că și lui îi place.
Stă acolo singur cuc,
Ar vrea și el să se joace.

Bucătărie

Dacă-i zi de sărbătoare,
Scrisă roșu-n calendar,
Tata-i șeful bucătar
Și toți spun că-i de mirare!

Șorțul mamei cînd și-l leagă,
Din in de culoare albă,
Umple cu făină-o halbă
Și cu lapte cana-ntreagă.

Brânza dulce de burduf
Cu puțin mărar o freci,
Spargi trei ouă nu prea reci
Și-ai să uiți de-al tău năduf.

Fiindcă știe orișicare
Că gătitul nu-i ușor:
Ai nevoie de umor
Și un giga de răbdare.

Trei clătite împărțim,
Ciuperci albe gratinate,
Șnițele, și-s bune toate!,
Hotărâm noi unanim.

Anunțăm acum în casă,
Cu tingiri și făcăleț,
Prin hrisov pe șorțuleț:
Vrem tată bucătăreasă!

Cartea cu povești

Într-o carte colorată,
O fetiță nu prea mare
Desenase într-o seară
Floricele, inimioare.

Și, cu vîrful forfecuței,
A deschis două ferestre
Într-o carte colorată
Chiar la nunta din poveste.

Adormind nepieptănată,
Obosită dintr-odată,
Ea pătrunse pe de-a-ntregul
Într-o carte colorată.

Și, pierzându-se în ceață,
Casa și întreaga fire,
Se văzu cu cartea-n poală
Și-auzi un glas subțire.

Cartea vorbea ca bunica
Despre viața ei de-acasă,
Despre mama, despre școală,
Și grădina lor frumoasă.

Până când iar se deschise
Chiar la pagina pe care
O-nțepase ieri în joacă.
Cartea spuse cu mustrare:

Orice carte colorată,
Chiar dacă nu o citești,
Te-nțelege ea pe tine
Fiindcă-i carte cu povești.